Cind si-au depus candidatura, lumea a ridicat din umeri: alti doi outsideri, isi vor fi zis. Gheorghe Astileanu, sigur, il stim, l-am vazut prin oras, ne-am obisnuit cu el, a zis ca va candida si in 1996, pe urma parca a si facut-o in 2000, acuma ce-i mai trebuie? Gergely? Cine o mai fi si asta? Unul, vine din “ograda” lui Gigi, altul din disputatul “tinut” al lui Szasz Jeno si Tokes. Nici unul nu are in spate partide prea “frecventabile”. Totusi, iata-i, fara sanse, ca doi pui cu puful zbirlit in fata rapitoarelor din “politica mare”, cu ghiare si ciocuri si senile ale propagandei gata-gata sa striveasca orice.
Pentru lansarea lor nu s-au deranjat oameni din Guvern sa vina la Cluj, nimeni nu a inchiriat Casa de cultura a studentilor. Nu s-au confectionat nici fulare din matase. Primul, a iesit in fata Astileanu. Stingaci, nepregatit de confruntare. A improvizat. A scris un program cu ce credea el ca ar fi util clujenilor, cu caractere violet pe o pagina de net. Pe urma, a iesit pe sticla. In esenta, sigur, schita lui de program ingloba cam tot ceea ce spun si candidatii “mari”, cu sanse, din PD-L, din PSD, din PNL. Si, inca ceva in plus: micile lucruri pe care nimeni nu le aminteste – ingradirea locurilor periculoase, rampe pentru persoane cu dizabilitati, avertizoare sonore la semafoare – pentru nevazatori, locuri pentru a putea plimba animalele de companie, conservarea Parcului Municipal, plantarea de arbori si flori, toalete publice etc Putini stiu, bunaoara, ca acelasi Gheorghe Astileanu a fost deja implicat – in urma cu ceva ani, cind clujenii mai gindeau – in salvarea parcului din spatele Teatrului National. Parc ce urma a fi ras de pe fata pamintului, doar pentru ca administratia Funar si Armata isi planificasera sa “sparga” niste bani pe un monument dedicat marilor fapte de arme ale romanilor. Da! Sintem un popor tare razboinic si din cartea de istorie am invatat ca am repurtat numeroase victorii! Iar in spatele Teatrului era locul numai bun sa ne amintim de acestea. Dar, dupa cum spuneam, n-a fost sa fie. N-a fost sa fie pentru ca Astileanu si citiva tineri nu au vrut sa fie asa. Bravo lor.
Gergely Balazs este un alt pui ce se straduieste “sa faca ochi”. Si-a facut facultatea la Budapesta, dar s-a intors la Cluj, si-a echivalat diploma la UBB. A devenit arheolog. Iesirea in public si-a facut-o, deci, in fata grandioaselor vestigii din Pta. Libertatii (Unirii pentru mai-noii clujeni). De mii de ani, vestigiile stateau cuminti sub pamint, aparate de pamint. Acum, spune arheologul Gergely Balazs, se vor distruge. Din ambitia bolnavicioasa a unor politicieni de a “arata” ca avem vestigii. De a epata. Piata in sine, aceiasi oameni, vor sa o transforme in desert de piatra, asa cum au facut si cu Eroilor: sa doboare brazii din jurul bisericii, sa stearga echilibrul locului, sa ascunda sub citeva camioane de piatra gri putina verdeata care a mai ramas in oras. De ce? Probabil ca sa se mai poata deconta contravaloarea unei basculante de piatra, manopera sau ce-o mai fi de decontat ca sa poata rinji satisfacuta clientela politica a urbei.
Boc a inceput cu “Dintii Balaurului“. A continuat cu o adevarata epoca de piatra pe acelasi bulevard, ce ar fi devenit desigur faima comunei Rachitele, dar care din punct de vedere estetic este doar o rusine pentru Cluj. Un soi de jacuzzi fata in fata cu Lupa Capitolina, mai colea Ghilotina Memorandistilor, in stinga si in dreapta spatii comerciale pustii, parasite de firmele ce nu isi pot permite preturile exorbitante de pe aceasta artera. Intre Catedrala Ortodoxa si Teatru, kitschul lui Avram Iancu, dar cu fintina ce mictioneaza jeturi colorate.
Acum, a venit vremea sa distrugem si cealalta piata. Deci, sa radem tot si sa aducem cenusiul, pustiul, chestiile reci si sinistre ale unei ere imbecile! Aidoma lui Calin Nemes care isi ridica pentru LIBERTATE bluza in fata armei lui Carp Dando (erou al Revolutiei astazi!) sta acum Gergely Balazs. El vrea sa pastreze peticul de frumos din centrul orasului. Nu, nu vrea sa se lupte cu UDMR-ul, nu vrea sa le dea “celorlalti” unguri peste bot. Nu, nu vrea nici sa cistige alegerile, nu e in carti. Vrea doar sa arate ca se poate si altfel. Ca se poate sa avem vestigii si altundeva decit in vitrina cu aburi, ca putem sa pastram si citiva metri patrati de verdeata. In final, ca putem pastra orasul vechi asa cum a fost gindit, caci a fost bine gindit.
Dar cei care nu sint in stare sa cladeasca ceva frumos, vor ca macar sa distruga si ei ceva ce oricum nu pot intelege si astfel sa isi lase amprenta asupra orasului: catarge metalice tricolore, monumente chinuite cu placi cu continut bolnav, dinti ai balaurului si prostului gust, o arhitectura de tip manea, dupa chipul si asemnarea celor care ne conduc. Parasutati la Cluj din Sinnicolau Mare, Rachitele, Focsani, de te miri de unde.
Da, Astileanu are dreptate! Centrul are/avea un parfum aparte. Centrul Clujului nu trebuie distrus, ci conservat. Da, si Gergely are si el dreptate! Si el spune la fel. Doar ca, marunti, poate prea marunti si unul, si celalalt, nebagati in seama, vor disparea dupa alegeri. Doi tineri. Poate ultimii ultimii soldati ai urbei.
Like this:
Be the first to like this post.
