Ghilotina de campanie

28 August 2010

Cit de arhitect poate fi un primar pedelist veterinar?

I se spune „Fifty-Fifty”. Ghiciti dumneavoastra singuri de ce. Pentru ca e ochelarist? Pentru ca e gras? Pentru ca e pitic? Nicicdecum! Pentru ca nu e nici ochelarist, nu e nici gras si nu e nici pitic. Are doar un inceput de chelie pe care se tot chinuie sa o ascunda. Dar nu la faptul ca si-a pierdut juma’ din firele de par din crestetul capului s-au referit cei care l-au botezat pe primarul orasului „Fifty-Fifty”.

Ca mai ciupesc cei care ne conduc niste bani, ne-am cam obisnuit, nici ca ne-ar mai deranja prea tare daca n-ar „ciupi” chiar tot, daca ar mai lasa ceva si pentru noi. Iar primarul Sorin Apostu dadea semne ca ar fi genul care ar dori sa mai faca una-alta si pentru oras.

Numai ca, nu contenim s-o zicem, Apostu are ceva probleme de natura „extra-clujeana”. Ne permitem aici sa-l contrazicem si pe Florin Danciu, anume vrem sa subliniem ca „periferia” si „golul” despre care aduce el vorba exista doar partial. Restul ardelenilor, indiferent de citi ceausesti si funari si boci s-ar fi revarsat peste orasul nostru, au crescut totusi in case/apartamente in care exista o biblioteca, un pian, o colectie de discuri cu muzica simfonica, citeva tablouri etc.

Ceea ce, nici un dobitoc de politician nu poate sterge din constiinta lui. De asta, clujeanul este diferit si de Apostu. Fundamental diferit. Atit la nivel de constiinta individuala si valori individuale, cit si la nivelul constiintei de grup si axiologia ce deriva de aici. Am vazut suficient de multi veterinari care erau buni in ceea ce faceau, dincolo de asta insa citeau pe rupte, mai puneau mina si pe un album de arta, pe urma s-au dus si au vazut lumea, au iubit Praga, s-au regasit spiritual la Viena.

Nu e cazul lui Apostu, desigur. Cind incepi sa crezi ca Boc e intelectual si PDL e partid politic si nu ceata de hoti, incepi sa ai o problema. Cind iti imaginezi ca „universitar” poate desemna indivizi ca Boc, Baba sau Apostu, iarasi ai o problema. Nu de alta, dar ei, orice ar face, nu vor fi niciodata un Racovita, Hatieganu, Blaga sau Daicoviciu.

Si nici la arhitectura nu se pricep! Dar asta, poate ca nici n-ar fi trebuit s-o mai spunem. E evident. O facem doar pentru ca Apostu se crede mai nou arhitect. El stie mai bine decit un arhitect care a elaborat proiectul pentru centrul orasului cum trebuie sa arate acest spatiu. Nu ne miram, caci si doamna Subtirica a fost preferata arhitectului Guttmann. Acel Guttmann care a facut minuni la Sibiu.

La noi, „frumos” inseamna ceva gen „Dintii Balaurului”. Va mai aduceti aminte de prima capodopera marca Boc? Asa arata. Va intrebati ce e chestia aia albastra din centrul imaginii? Boc zicea ca reprezinta „apele Romaniei”. V-am edificat?

Dintii Balaurului - prima ctitorie de tip Rachitele la Cluj

Dintii Balaurului - prima ctitorie de tip Rachitele la Cluj

La fel, blocuri intre case, Filarmonica linga statia de pompieri, cladiri istorice in paragina, si ca sa nu incarcam inutil lista, centrul facut pe jumatate – toate, absolut toate, au un numitor comun: niste bani marunti. O spaguta, o invirteala. O bariera la o parcare, pentru ca vreun smecher pedelist vrea sa stringa niste bani de cosnita. Fifty-Fifty. De asta nu se va realiza centrul. De asta, arhitectul-veterinar Apostu considera ca e mai destept decit un arhitect adevarat. Iar pietonala trebuie inlocuita cu o parcare. Tot asa cum potrivit lui Vladescu jurnalistul nu produce nimic, deci nu are de ce sa ia drepturi de autor, doctorul trebuie sa fie manager si la nevoie pompier, profesorul casier si activist politic, gardianul public cu 4 clase – politist, arta sa insemne muzica populara sau manele, Balul Operei sa fie o labareala cu „clanul” Columbeanu si jumatate din timp sa stea primarul pe scena, iar spatiul verde sa fie parcare, pe bani daca se poate.

 

Cind nu e arhitect, e "tenor" la balul Operei

 Deci, chiar presupunind ca Apostu ar fi minat de bune intentii, el are o imensa problema: nu-l prea ajuta capul. Iar conjunctura politica il face sa fie circumspect, sa nu delege sarcini, sa nu aiba incredere, sa nu iasa din vorba partidului si inteleptilor cirmaci. L-ati vazut pe Apostu cum se plimba in spatele lui Boc, aidoma unui ciine batut, cum ii lasa pe alde Gurzau, Calian, Buda, Mircia Giurgiu, sa treaca inaintea lui? E umil si singur. Iar partidul ii cere bani. Deci, iata, nu „Boc ne da”, noi trebuie sa-i dam!

Si, normal, cum sa nu te multumesti cu firimituri de la banii de parcare in loc de banii pe care i-ar aduce turistii straini la Cluj? Pai or mai fi pedelistii la guvernare atunci?

 

Ia de la Basescu! De la Basescu! Ia de la Basescu...

Ia de la Basescu! De la Basescu! Ia de la Basescu...

Si asa, uite ca ajungem la „modelul Tokes„. Sigur ca nationalistii au sarit ca arsi cind europarlamentarul a emis celebra fraza cu „creuzetul” in care se topesc ungurii. Ca orasul a devenit dintr-o localitate cu populatie majoritar ungureasca una cu populatie predominant romaneasca, este cit se poate de evident. Si inca, o populatie atit de romaneasca incit nici macar „placutele” de la intrarea in oras nu au dreptul sa contina denumirea „Kolozsvar„. Din acest punct de vedere, am putea spune chiar „ostil de romaneasca”. Si asta pe parcursul a doua sau trei generatii. Pentru ca, pe vremea bunicilor nostri, Boc ar fi vindut eventual ciubere pe la Cluj. Romanilor de aici, ungurilor, evreilor, nemtilor. Nu e o chestie care sa tina de natia lui, ci de apartenenta lui si de competentele lui.

Odata cu „largirea” Clujului, constituirera metropolei, procentul de maghiari va scadea si mai mult. Pasul urmator, in modul cel mai firesc este asimilarea etniei maghiare. Aici Tokes are dreptate. Si, poate in premiera, ii dam si noi dreptate. Si asta, dincolo de orice alte povesti cu ce drepturi a primit sau de ce a primit ce a primit UDMR sau etnia ca atare sau mama lu’ Baba Cloanta. Punctual, chestiunea este perfect adevarata.

Ca atare, Tokes a cerut conditii speciale pentru Cluj, in primul rind pentru prezervarea identitatii maghiarilor de aici. O identitate ce se leaga firesc si de identitatea orasului. Ca ne place, ca nu ne place. Sigur, Tokes a vazut doar partea care-l interesa pe el. Noi vom largi un pic sfera lui, si vom dori sa introducem aici si „corciturile” de romani cu unguri, ungurii pe jumate asimilati, romanii cu radacini in acest oras, si nu putini, nu de alta, dar acest grup, in cvasitotalitate, impartaseste un set de valori comune, urbane, culturale, net diferite de setul de valori de tip Rachitele-Focsani-Sinnicolau Mare.

Iar prezervarea acestor valori are legatura directa nu doar cu populatia, cit mai ales cu orasul in sine. Ca sa nu avem „Dintii Balaurului” in buricul tirgului. Ca sa putem, vreodata, sa ne pretindem un oras european.

Anunțuri

26 August 2010

Sigismund de Luxemburg vs. primarul Apostu al Clujului

Recent, taranistii clujeni au solicitat municipalitati ca o strada din centrul orasului sa poarte numele lui Sigismund de Luxemburg. Nu de alta, dar spun ei, Sigismund a acordat Clujului dreptul de oras liber regesc, fapt care a dus la ridicarea zidurilor de aparare, a portilor si a bastioanelor care au devenit, in zilele noastre, atractii turistice.

Interesant argument! Mai mult, zic taranistii, ziua de 2 iulie, ce a marcat declararea urbei drept „oras liber” sa fie notata in calendar drept Ziua Orasului. Daca pentru unii ar putea parea exotice astfel de „pretentii”, pentru adevaratii clujeni nu pot fi decit imbucuratoare. Cu atit mai mult cu cit actualul edil – pedelistul Sorin Apostu – e strain de oras si are o problema dificila in a recunoaste ca orasul a existat si inainte de 1918.

La fel ca predecesrul sau – Gheorghe Funar – si Apostu s-a lasat impresurat de indivizi cu viziuni peuneristo-nationaliste, sa amintim aici numai de arhitectul Ionel Vitoc, de altminteri unul din initiatorii propunerii Clujului drept Capitala Culturala Europeana in 2020, apoi de o seama de istorici cu simpatii antiunguresti – Ioan Silviu Nistor etc.

Nistor, bunaoara, a si penetrat deja spatiul public cu un volum despre „legendele Clujului”, lucrarea coordonata de el fiind disponibila la Centrul de informare turistica patronat de Primarie. Desigur ca, aici, ni se prezinta frumoase povesti despre Decebal care ar fi murit la Cluj, se subliniaza din nou faptul ca Baba Novac a fost omorit de unguri etc.

Poporul si conducatorul se indreapta spre Capitala Culturala Europeana

Poporul si conducatorul se indreapta spre Capitala Culturala Europeana

Daca Ceausescu tinea mortis sa ne dacizeze, nu vedem chiar nici un argument ca aceasta „opera” sa fie continuata. Sigur ca bizonului mutat la Cluj ii furnica ceva nationalist prin madulare cind ii povestesti despre Decebal si despre ungurii cei rai, dar am sublinia aici – doar de florile marului – ca pina si celebrul Baba Novac era un amarit de mercenar sirb, iar de ucis l-au ucis CLUJENII de la vremea respectiva, intimplator majoritar unguri la acea vreme: „mai intii jupuit de piele, apoi legat de doua grinzi deasupra rugului bine incins, aruncindu-se din cind in cind apa pe el, pentru a-i prelungi sfirsitu”.

Spectacolul a culminat cu tragerea in teapa. Era in Evul Mediu. Era la moda. Cronica administrativa a Clujului consemneaza nota “Am dat tiganilor pentru ca au schingiuit, au torturat, au fript si au tras in teapa pe Baba Novac, si celor doi calai, 3 florini. Am platit lui Luca dulgheru pentru ca a cioplit teapa pentru Baba Novac, 20 de florini”.

Pe urma, cind a doua zi, in cetate a sosit Mihai Viteazu, timp de aproape o saptamina clujenii au bagat in el si oamenii lui cantitati impresionante de „potol” si bautura, asa cum rezulta din cronicile pastrate. Si ce a facut Mihai Viteazu? A plecat. Nici c-a rigiit catre Baba Novac cel rastignit la poarta, oricit de tare au tremurat clujenii. A lasat un steag.

Dar, daca tot vorbim de Baba Novac, frumos ar fi sa spunem si legenda adevarata potrivit careia comunistii l-au infipt pe acesta in fata Bastionului Croitorilor, in principal pentru a da o palma „ungurilor”, care, nu-i asa, l-au ucis si l-au rastignit pe viteazul mercenar sirb in fata portii – adica exact unde este astazi statuia. La fel, din aceleasi ratiuni s-a ridicat si statuia lui Mihai Viteazu, caci mari legaturi cu Clujul n-a avut nici acesta.

Ce s-a ales din stradania sovin-comunistoida, se stie! Nu mare lucru. A rezultat o confuzie, anume ca lumea a inceput sa creada ca Baba Novac ar fi avut un fel de legatura cu Bastionul care, ridicat de breasla croitorilor, a ajuns in paragina pe urma si a fost recent slefuit si umplut de termopane de municipalitate. Poate ca ar fi mai indicat sa i se puna o statuie a lui Sorin Apostu pentru asta undeva in vecinatate!

Apostu, mai trebuie spus, nu are de gind sa schimbe nici macar aberanta stema „Funar” cu care s-a procopsit orasul, anume cel cu capul de lup dacic infipt in bat. Gata dacizat la creieras, primarul a spus ca „Legendele Clujului” s-ar adresa „turistilor”. Probabil ca turistilor care vin la Cluj tocmai de la Focsani sau Adjud, pentru ca e greu de crezut ca majoritatea turistilor care vin la Cluj – ungurii – vor putea citi lucrarea lui Nistor in limba romana. Cum nici nemtii nu o pot face si nici altii.Punctul de informare turistica a municipalitatii a fost deci dotat cu un volum numai bun sa fie citit de adeptii ideologiilor anterioare ce s-au abatut asupra clujenilor, nereusind deocamdata sa iasa din tiparele stabilite de Ceausescu si Funar.

Cu atit mai meritorie este initiativa PNTCD! Ne ridicam palaria in fata lor si ii felicitam! Nu au fost foarte multi cei care au dat Clujului ceea ce ar fi meritat. A fost Matei Corvin unul din cei care au iubit orasul acesta, dar ce sa vezi, nasol, el a fost rege al Ungariei. Iar in capul bizonului venetic, Ungaria era tot cea de azi si la 1400, iar Clujul era si pe atunci in Romania! Acelasi bai exista insa si cu Sigismund, caci si el a fost tot rege al Ungariei si Croatiei.

Nascut la Nurnberg, a fost rind pe rind rege al Ungariei si Croatiei, Boemiei si Germaniei si chiar Imparat romano-german. Oricum, a fost unul din cei mai longevivi regi ai Ungariei – o jumatate de secol. A fost ultimul din dinastia Luxemburg. Unde credeti ca a fost ingropat? La Oradea.

Oricum, stradania celor de la PNTCD de a inscrie cumva Clujul in circuitul valorilor europene merita salutat. Oricit de greu le-ar cadea la stomac unora ca statul roman exista doar de la 1918 incoace, ca Decebal n-a jucat sotron la Cluj, ca mormintele ce se descopera nu sint dacice ci apartin gepizilor etc. Sigur ca intr-o epoca marcata de hahaieli marinaresti si oligofrenii de Rachitele si Plescoi astfel de dezbateri pot usor cadea in derizoriu, iar umorile nationaliste prevaleaza bunului simt si recunoasterii valorilor pe care le avem. Cele clujene. De care nici Vitoc, nici Apostu, nici Nistor si nici alti apologeti ai „luptelor seculare”, „statului national”, „bisericii neamului” etc. nu se vor apropia vreodata.

Ca atare, li se va parea firesc sa avem Piata Baba Novac, dar strigator la cer sa avem strada Sigismund de Luxemburg. Tot asa, e bine sa avem strada Burebista sau Crisan – dupa numele unui iobag care s-a sinucis, dar nicidecum Bathory, Banffy si Doamne fereste Iosif al II-lea. Deci, totul trebuie sa fie national, unitar, multimilenar…

%d blogeri au apreciat asta: