Ghilotina de campanie

3 Noiembrie 2011

Cluj – KKK 2020 sau cum l-a regasit primarul pedelist Apostu pe baciul sau Funar

Ce Kapitala Kulturala Klujeana? N-ati prefera o Kapitala tricolora? Pe „neve”, iata ca au reaparut catargele oribile cu tricoloare filfiinde in Piata Libertatii. Noa, o crezut mesterul Apostu ca i-a imbuna pe bunii romani cu o atentie, cu o coaja de maslina, cu un tricolor in virf de bat! De parca lumea ar fi zis de catargele lui Funar din cauza drapelului (vezi Doamne, national), si nu din cauza ca aratau ca naiba! Si cum tot ca naiba arata si in Piata Avram Iancu! Ma rog, pentru noi, ca lui alde arh. PUNR Vitoc sau alde primarica nu le zgirie retina. Si nici doamnei Subtirica! Si nici celor din hiper-mega asociatia Cluj- KKK 2020. Musai trebuie s-arate urbea ca o curte de cazarma recent cucerita de romanii viteji!
 
Acu’, daca a venit vremea sa se gudure iar pe linga peuneristii lui, Sorin Apoastei a resimtit nevoia sa faca un frumos gest tipic vremurilor noastre: sa dea peste bot ungurilor si oricui mai are o farima de simt estetic in el. Bravos, primare! Chiar era nevoie sa demonstram (cui?, noua?) ca sintem „nationali”? Si asta in timp ce partidul focsaneanului edil ne desfiinteaza ca stat?  
 
Funar is Back!

Funar is Back!

Si bunele demersuri ale municipalitatii clujene nu se opresc aici! In aroganta si, sincer, in prostia lor, ca sa promoveze ideea de Capitala Culturala, recurg la vesnicele clisee PDL-iste: infrastructura moderna (deh, vii cu avionul, ca drumuri n-ai!) – traditie-modernitate-stadion-trafic infernal-Avram Iancu – catarge cu tricoloare filfiinde – dinamism – METRO – Baba Novac-Mateias Corvin-Ghilotina. Vedeti daca nu asta va spune clipul lansat recent cu mare tam-tam de „City Hall„-ul nostru romanesc, dupa cum zice la finele clipului.

Noa, asta cu Baba Novac, de la urma, iarasi e extrem de draguta! Numai buna de o Kapitala Kulturala Klujeana. Ia sa vedem ce zice pe soclu!

Zice ca, pe la 1600, noi, romanii din Romania ne vedeam de ale noastre pe aici, la Cluj, in Romania noastra draga, priveam cum creste iarba, cind, ce sa vezi, niste unguri din Ungaria au venit si l-au ucis pe romanul Baba Novac, om al lui Mihai Viteazu. Ia sa-i cinstim memoria si sa aratam ce sadici or fost ungurii!

Or fi fost „ungurii” de mare cacat, numai ca singurul bai in toata povestea e ca, din nou, nu ungurii, ci tocmai pasnicii clujeni l-au ucis pe mercenarul sirb (deci un nene ce lupta pe niste banuti si i se filfiia practic de Mihai, de unguri, de romani, evident ca si de Cluj). Ca majoritatea or fi fost unguri la acea data, si asta dintr-o „intimplare”, anume ca nu exista Romania (ce avea sa se nasca la 1918!), e o cu totul si cu totul alta poveste. Iar ca de omorirea efectiva a lui Baba s-au ocupat niste robi tigani, doar documentele mai consemneaza, ca mintea noastra e ocupata de alte cele. N-am fi facut acest excurs daca nu ne-ar fi intrebat niste colegi de pe alte meleaguri – aflati in trecere prin viitoarea „capitala culturala” – despre „viteazul nostru” ce strajuieste proximitatea bastionului. N-au reusit sa priceapa „combinatia”. Mai ales n-au priceput cum de mai este tolerat un astfel de monument si „docta” inscriptie.

Dar, noi sa retinem esentialul! Ungurii is de mare rahat. Iata din acest motiv vom schilodi orasul cu catarge care arata ca naiba, ca sa le facem lor in ciuda! Bine? In plus, mai punem si o statuie cu Avram Iancu linga Opera, chit ca cel care l-a sculptat a vrut pesemne sa demonstreze ca era oligofren sau ceva.

Deci, dragilor, s-avem parte de muuuulta cultura! Asa arata:

Anunțuri

5 Octombrie 2011

„Orasul Comoara” gestionat de Primarie ne duce spre Mocirla Culturala 2020

Atrageam atentia in urma cu ceva vreme ca Primaria care declarativ cel putin isi doreste sa cucereasca titulatura de Capitala Culturala Europeana 2020, are citeva mici defectiuni, anume ignora o buna parte a valorilor existente de dragul unor „sacerdoti” nationalisti gen arh. Vitoc, implicati in organizarea evenimentului din 2020. A trecut ceva vreme de atunci, iar lucrurile nu s-au corectat, ba dimpotriva! Sa incepem cu esentialul: avem un primar „vinitura”. Apostu. Fifty-Fifty. Putem sa-i spunem oricum. Tot „vinituri” sint si aplaudacii lui, pedelisti si peuneristi sufocati de ura. O ura prosteasca, o ura a impotentei si a lipsei de cultura, pina la urma o crasa lipsa de bun simt. Conceptul de „oras comoara” n-a fost inventat de vreun oranjgutan, vine exact din sintagma „kincses Kolozsvar„, din sec. al XVI-lea. Va lasam sa ghiciti paternitatea sintagmei. Un „hint”:

   

Un primar din Focsani si altul din Sannicolau Mare: viziunea rezista!

Un primar din Focsani si altul din Sannicolau Mare: viziunea rezista!

Primaria reuseste fara mari eforturi sa intocmeasca un album cu cele mai bune „clisee” (SIC!) despre Cluj – Orasul Comoara, omitind total orice tine de altceva decit de cultura Ceausescu-Funar-Apostu, anume un cerc vicios ce include statuia lui Mihai Viteazu-Statuia kitsch Avram Iancu – Memorandisti – jgheaburi si tisnitoare pedeliste – Lupa Capitolina. http://www.facebook.com/pages/Cluj-Napoca-Orasul-Comoara/138687052846828#!/pages/Cluj-Napoca-Orasul-Comoara/138687052846828?sk=info Din multe zeci de fotografii nu exista nici macar una cu Matia Corvin, Palatul Banffy sau orice alt edificiu ce ar putea macar aminti de trecutul ne-romanesc / ne-romanizat al urbei.

Daca am trai la Focsani (de unde vine Apostu) poate ca ar fi normal. Clujul insa, este cu adevarat parte a Romaniei abia din 1918! A nega tot ce a existat inainte este cel putin oligofrenie. Ca primarului nu-i place Piata Libertatii (Uniri – dupa noile doleante politice), ca nu-i place Matia Corvin, Janos Bolyai, Bocskai Istvan, dar nici faptul ca „orasul comoara” este leaganul credintei unitariene, ca Francisc David aici s-a nascut si tot aici a tinut prima slujba unitariana in 1568, cam in perioada devenirii Clujului in „comoara”, este cit se poate de evident.

Esenta Unitarianismului este toleranta religioasa si atitudinea ferma de a sprijini libertatea de constiinta. Francisc David a militat deci pentru ca religia sa fie libera, iar in chestiuni de credinta sa nu intervina forta, deoarece credinta este darul lui Dumnezeu. Fata de sec. al XVI-lea, epoca actuala pare una a obscurantismului, la Cluj!

A vorbi azi despre toleranta religioasa e destul de dificil, mai ales luind in calcul ca Romania este o tara fundamentalist-ortodoxa. Cea mai buna pilda o reprezinta „retrocedarile” bunurilor ce au apartinut Bisericii Unite cu Roma – Greco-Catolica!  Si nici macar nu merita sa adincim subiectul aici.

Ca atare, „orasul comoara” promovat de Apostu si de sustinatorii sai (fosti activisti ai lui Funar, pe fata sau mai pe ascuns), nu ne miram ca la capitolul „Ghid multicultural” include piata de zarzavaturi. Evident ca aici unii zic „porodica” iar altii „paradicsom”, dar asta nu rezolva nicidecum chestiunea multiculturalismului. A gira astfel de demersuri partiale bazindu-te pe motivatia ca putin e mai mult decit nimic, este o atitudine extrem de paguboasa. Vrea Apostu Capitala Culturala Europeana Dacica 2020? Lasati-l sa aiba aceasta bucurie! Daca porodicile, Avram Iancu si tisnitoarele inseamna culturala, atunci asa sa-i ramina numele! Numai ca rezultatul indubitabil va fi ca om ajunge Capitala Veterinara mai curind decit Capitala Culturala in 2020.

Vechea stema, cu cele trei turnuri – emblema de noblete a urbei – a fost inlocuita cu o prostie ce include capul de lup dacic, probabil tot dintr-un demers „cultural” generat de un opincar. Insasi esentele ne sint viciate! Noua cultura de Cluj nu tine de pictura, sculptura, literatura, muzica, ci mai curind de tisnitori si de piatra cubica in loc de asfalt. Aici incepe si aici se incheie toate. In rest, festival al berii, muzica populara pentru tot taranul ce n-a apucat sa auda inca de vreo alta forma de  „cultura”, ii dam inainte cu forme primitive de creatie artistica. Tarani exista si in Franta, si in Germania. Dar daca se string laolalta si behaie ceva, asta nu inseamna ca fac „cultura”, ci doar ca behaie ceva. Cultura adevarata nu e acolo, e la Opera, la Teatru, in sala de concerte, in fata simezelor. La noi, insa, Opera este folosita pentru bitiieli pseudo-culturale gen „Balul” cu Irinel si Miko, Filarmonica obligat trebuie sa fie mai intii de toate un business imobiliar, o galerie de arta nu gasesti in tot orasul, ce sa mai spunem de manifestari culturale altele decit cele private in 2-3 locatii, cind si cind.

Nu ca n-ar avea Clujul cu ce se lauda, insa limitarile impuse la perioada Ceausescu-Funar-Apostu inseamna a retacea existenta lui Stefan Ruha, un biet violonist „minoritar”, a retacea existenta unor monumente baroce, rococo etc., a nu vorbi despre artisti maghiari, despre Gaspar Miklos Tamas – nu-i asa, un timpit care e „de stinga”, cind pe la noi doar dreapta are voie sa stea cu fruntea ridicata. Absolut ridicola este discutia despre recuperarea statuii lui Donath, cel care a salvat Clujul de turci. Tinerii liberali au sperat in mod usuratic ca municipalitatea s-ar putea implica. Avem insa un bai! Chiar daca a salvat orasul, chiar daca si-a dat viata pentru acest oras… tot avem o problema: nici Donath n-a fost roman.

Ca atare, nu vom mai sta sa insiruim aici lucruri perfect inutile pentru clipa de azi, tragem doar concluzia ca am trait sa avem si o „comoara partiala„, atit de indepartata de adevarata comoara a orasului incit doar o minte usor dereglata poate sa-si imagineze ca suma de actiuni pedelisto-peuneriste poate substitui o istorie citusi de putin de lepadat, cu un rege, cu un principe, un episcop unitarian, cu mari oameni de stiinta, muzicieni, pictori, sculptori, scriitori, ginditori etc. etc. ce n-au fost parasutati aici, ci s-au nascut aici, au trait si creat aici, in armonie cu locul si lumea din care faceau parte. Cam nasol! Si mai nasol este ca de existenta lor stie intreaga lume. Pentru ca dincolo de granitele noastre traiesc si oameni care nu stau sa se alimenteze din ura, care pot si vor sa aprecieze tot ceea ce este valoros. Nu blocurile lui Ceausescu, nu tisnitoarele lui Apostu, nu tomberoanele spoite ale lui Funar. Si nici sutele de crisme ce-au aparut in centru. A-ti nega istoria si valorile de dragul unor politici discutabile nu pare a fi cine stie ce mare semn de cultura. Asa incit, Mocirla Culturala 2020 se anunta cu adevarat una distractiva. Vom reveni.

27 Februarie 2011

UPDATE: „Balul Operei” si pentru beduini: un „senior al cetatii” suspectat de terorism!

Prin anii ’90, cind „publicistul” Constantin Mustata era ziarist peunerist, admirator al lui Funar, era oarecum de notorietate desantul arabesc asupra Clujului. O serie de organizatii arabe si-au trimis la vremea respectiva oamenii in orasul lui Ghita Funar (care nu avea nimic impotriva) ca sa faca bani pentru diversele „cauze” mai putin crestine in care arabii erau angrenati. Mai pe romaneste, vorbim derspre bani pentru terorism! Sa vedem cum.

Afacerile ilicite ale arabilor beneficiau la vremea respectiva de o toleranta nemaipomenita din partea Politiei Economice, presa semnalind pe atunci – sporadic – si faptul ca ofiteri de politie sint implicati in aceste afaceri, ba inca ii si sprijina pe arabii angrenati in a constitui si radia firme, in acelasi timp avertizind afaceristii arabi de iminenta vreunui control, fie ca acest control venea din directia Politiei, Garzii Financiare sau Finantelor Publice. Pe urma, lucrurile s-au complicat.

De notorietate a fost si asa-zisul „Razboi al uniformelor” dintre Politia Economica si Garda Financiara, razboi ce s-a soldat cu arestari in rindul comisarilor garzii – la Cluj, ca si la Bucuresti (Mugurel Lupu, respectiv gen. Florica) – in urma unor inscenari, dar si cu replici si contraatacuri din partea Garzii. Va mai amintiti de scandalurile cu Anwar Al Tawil – regele cafelei? Dar de moartea subita a patronului de la Fiala Center in sediul Politiei Cluj? Dar de afacerile lui Kun Karoly si a sirienilor implicati in „afacerea Alvorada”? Toate acestea aveau un element comun, anume „triunghiul amoros” arabi din Clujarabi de la mama lor de-acasa Politia Economica. Duduia contrabanda cu alcool, cafea, tigari, masini straine, zbirniia prostitutia, schimbul valutar si camataria, iar orice arab de bun simt ii dadea politistului ceea ce era de dat: spaga. Iar politistul dadea banii mai departe – unui politician PSD (pentru exactitate PDSR). Pentru ca atunci, ca si acum, mafia era de stat!

Reinfiintat dupa evenimentele din 1990 de la Tirgu Mures, SRI-ul privea buimac intreaga desfasurare a evenimentelor, raminind neputincios in fata coruptiei si, pe alocuri, solicitind sprijinul presei. (In zilele noastre si problema asta e transata). Cam aceasta era atmosfera din Romania, la vremea la care Mohammad Jaradat isi incepea afacerile la Cluj. A plouat cu articole in presa locala despre „universitatea romano-araba” si despre afacerile din jurul acesteia. Sigur, „stilpul cetatii”, „publicistul” Constantin Mustata nu avea cum sa afle despre toate astea, el fiind preocupat sa proslaveasca maretia Epocii Funar, sa dea o batalie cu ungurii. Adica, sa fie un bun mercenar al PSD-ului – caci Ion Iliescu i-a inventat si pe Vadim si pe Funar in viata politica.

Husein A. H. Jaradat, alias Hadi Jaradat sau Rahman Abdel Mohammad (dupa preferintele fiecaruia – chestie de gust!) este proprietarul si presedintele Universitatii particulare Bogdan Voda de la Cluj si Baia Mare. „Hadi” este numele sub care este cunoscut de prietenii sai din Politie (Gheorghe Bunea a si predat la Bogdan Voda, iar multi politisti clujeni si-au luat diplome aici), procuratura (procurorul Ilie Botos, fost Procuror General al Romaniei si, desigur, fost conferentiar al universitatii pina in 2003) si mediul politic (PSD). Un „hint”: Liviu Pop, decan al Facultatii de Drept din Cluj si apropiat al PSD a predat ani buni si la Bogdan Voda, nemaivorbind de pleiada de absolventi pesedisti. Cum a pornit insa afacerea Bogdan Voda? Totul a inceput cu un banal ONG ecologist, ce avea sa se transforme in Universitatea Romano-Araba de la Baia Mare, ce avea sa fie „exportat” pe urma la Cluj, capatind si numele „morosenesc” de Bogdan Voda. Cind vine insa vorba despre bani, treaba se incurca nitel.

Pe 30 mai 1994, Hadi Jaradat incasa suma de 10.000 dolari (BANI la vremea aceea!!!), tocmai de la controversatul afacerist Fahti Taher, suma fiind virata dintr-un cont al Bancii Tiriac Bucuresti – contul nr. 45.21.68.64.30. (Cazuri similare – Emilia Iucinu primea aceeasi suma de bani, arabii lui Taher cumparind astfel influenta ziarului Adevarul – via Dumitru Tinu – Viorel Hrebenciuc – in beneficiul PSD. „Doar” 5 milioane de dolari primeste George Constantin Paunescu, printre beneficiari mai numarindu-se Corporatia pentru Cultura si Arta „Intact” – recte Dan Voiculescu, Clubul Dinamo, Dumitru Dragomir, Viorel Hizo, dar si Susan Taher – fiica, si ultimul pe lista, cu voia dumneavoastra – Fahti Taher). Noa, si cum ziceam, Hadi Jaradat.

Deci,Hadi se remarca si ca amic al PSD, ca si Hayssam, ca si Nanaa de la Iasi, ca si Taher etc. Toti, avind sprijinul politic al partidului de guvernamint PSD si binecuvintarea lui Viorel Hrebenciuc si al „clanului” de la Marriot. In 1994, suma „picata” din cer mai avea o „mica” problema: nu ii apartinea propriu-zis lui Taher ci unui alt afacerist – aume armatorului grec Stylianos Katounis – caruia guvernul PSD (Vacaroiu) ii promisese vinzarea unei parti din flota comerciala a Romaniei. Ring a bell? Acesta a deschis contul la Tiriac la sugestia primului ministru (Nicolae Vacaroiu – care efectuase in prealabil o excursie pe banii lui Taher in Grecia), pentru a-si demonstra „bonitatea”, si in vederea platii ulterioara a navelor in chestiune – via Petromin. Ceea ce nu stia Katounis, era amanuntul (deh, deficiente de traducere ale actelor!) ca el nu varsa – de fapt – banii pentru cumpararea flotei! Si, desigur, nu stia ca si Taher (ca reprezentant al statului) avea drept de semnatura pe contul deschis de el, Katounis! In fapt, in cont exista un „mizilic” de 25 de milioane de dolari. Urmarea, e lesne de ghicit! Katounis a ramas cu ochii in soare, iar Taher si Hadi Jaradat aka Rahman Abdel Mohammad aka Hadi Rahman (si ceilalti… baieti si fete) au utilizat banii.

La Cluj, Hadi si-a inaltat „universitatea” (cladirea din faianta gri de pe Calea Motilor) si a declarat ulterior ca habar nu are cine este Taher, ca nu l-a vazut niciodata, ca nu s-a intilnit cu el niciodata. Cit despre celalt amic al lui Hadi, Khaled Matar, co-proprietar al „universitatii”, Hadi Jaradat – spune ca „este treaba fiecaruia cu ce se ocupa„. In traducere: o fi el terorist si cautat de FBI, dar eu si cele 3 identitati pe care le detin, nu avem nimic in comun cu el, nu-i asa, afara de  de amicitia ce ne leaga. Acu, sigur, Matar facea ceea ce faceau si restul arabilor: stringea bani pentru organizatiile teroriste.  Al-Queda, in speta.

Trecutul lui Matar, la Cluj, este destul de obscur. El a fost banuit ca a turnat la Securitate, acesta fiind si scopul infiltrarii lui printre studenti. Dar, cu un drum, omul si-a facut o facultate. In 2005, presa scria despre Khaled Matar – doar ca FBI-ul ar fi pe urmele lui, banuit fiind ca a fost implicat in atentatul de pe 11 septembrie 2001 de la World Trade Center. Iata si o frumoasa coincidenta:  Jaradat si Matar au vrut sa infiinteze in cadrul „universitatii” si o scoala de pilotaj, dupa cum sustine SRI. Desigur, o simpla coincidenta.

Dar, sa revenim! La inceput, dincolo de acoperirea universitara, gasca „romano-araba” era specializata in „importuri de masini„. Normal, cu acte false. Motiv pentru care Hadi a si facut puscarie. La fel, foarte mari probleme au existat la acreditarea universitatii, dar potrivit unor surse parlamentare liberale, influenta politica a determinat la nivelul Guvernului o „bunavointa” a PSD care a inchis ochii la nereguli si a acreditat universitatea. Exceptindu-l pe Vasile Dincu, intregul „grup de la Cluj” se numara printre apropiatii lui Hadi: Ioan Rus (fost ministru de Interne), Vasile Puscas.

Ca sa n-o mai lungim, Hadi a inceput sa inteleaga importanta factorului politic si a continuat sa cultive relatiile sale cu oamenii politici mai mari sau mai mici, deci iata cit de elogios vorbeste un angajat al Primariei Cluj inca de pe vremea lui Funar, cunoscut pentru viziunile sale legionare – Ionut Tene.  Actualmente in slujba lui Apostu (PDL). „Am absolvit un master în drept comunitar, anul acesta, la Universitatea particulară Bogdan Vodă şi trebuie să recunosc că profesorii Suian (apropiat al lui Funar – n.n.), Dan Maria, Năsui, Iluţ, Leicu erau de o înaltă probitate profesională şi pedagogică. Nu înţeleg de ce unii ziarişti acuză această universitate clujeană că are profesori foşti judecători, procurori şi lucrători ai serviciilor de informaţii şi un patron arab. La cursuri a reieşit valoarea lor profesională deosebită şi asta contează într-un învăţământ de calitate. Din 80 de masteranzi din anul meu am terminat cu susţinerea disertaţiei, circa 40, dintre care patru studenţi au încheiat cu nota 10 (printre care m-am numărat şi eu). Sincer după ce am absolvit masterul, nu cred că Baba, Hintea sau Sandor de la UBB ar fi fost mai superior pregătiţi decât profesorii mei de la Bogdan Vodă„.

„Mai superior”, cu siguranta ca nu! Pentru Baba punem noi chezasie.

Asa s-a calit dolarul!

Asa s-a calit dolarul!

Hadi a primit distinctia de senior al cetatii in cadrul Balului Operei, desfasurat  pe 19 februarie la Cluj.  Se afla cu „treburi” tocmai in Kuweit, dar a anuntat telefonic faptul ca din toamna intentioneaza sa aduca la Universitatea Bogdan Voda studenti din tarile exportatoare de petrol din Golf. Laudabila initiativa, nimic de zis, mai ales in situatia internationala actuala. Avind in vedere antecedentele cu Al-Queda, salutam si noi aducerea de catre Hadi a cit mai multor arabi la Cluj. Traiasca Hadi si pacea intre popoare!

„Va plac” Balul Operei? Da, da’ sa fie cu Jihad!

Seniorii Cetatii - februarie 2011

Seniorii Cetatii - februarie 2011

 Sigur, „publicistul” Mustata nu avea cum sa auda despre toate acestea. Si nici publicistul Rares Bogdan. Ca prietenul lui Irinel Columbeanu – Matei Miko nu stia, asta e deja discutabil. Miko declara inocent ca il cunoaste pe Hadi „de la Clubul Rotary„, si – la fel – ca nu stia ca a facut inchisoare.  Oricum, a subliniat Miko, el nu e implicat in decernarea titlurilor de „senior al cetatii”.

„Publicistul” Constantin Mustata a declarat la rindul sau ca Hadi are „un cazier alb„. Asa stie el. Ca atare, nu se pune problema retragerii titlului conferit. Corect. Cazier alb, trecut infractional, acreditare dubioasa, contacte cu terorismul, contacte cu mafia de stat. Un fleac. O sala plina a aplaudat bovin toate cele de mai sus. Presa locala si centrala a spus platitudini dintre cele mai onctuoase. Despre bal, in general. Un singur ziarist a incercat sa puna degetul pe rana – Bogdan Stanciu. Dar, ce sa vezi, ghinion! Tocmai la Adevarul? Try a wild guess: de ce nu a mai aparut episodul 2 despre Hadi, promis pentru 23 februarie?

26 August 2010

Sigismund de Luxemburg vs. primarul Apostu al Clujului

Recent, taranistii clujeni au solicitat municipalitati ca o strada din centrul orasului sa poarte numele lui Sigismund de Luxemburg. Nu de alta, dar spun ei, Sigismund a acordat Clujului dreptul de oras liber regesc, fapt care a dus la ridicarea zidurilor de aparare, a portilor si a bastioanelor care au devenit, in zilele noastre, atractii turistice.

Interesant argument! Mai mult, zic taranistii, ziua de 2 iulie, ce a marcat declararea urbei drept „oras liber” sa fie notata in calendar drept Ziua Orasului. Daca pentru unii ar putea parea exotice astfel de „pretentii”, pentru adevaratii clujeni nu pot fi decit imbucuratoare. Cu atit mai mult cu cit actualul edil – pedelistul Sorin Apostu – e strain de oras si are o problema dificila in a recunoaste ca orasul a existat si inainte de 1918.

La fel ca predecesrul sau – Gheorghe Funar – si Apostu s-a lasat impresurat de indivizi cu viziuni peuneristo-nationaliste, sa amintim aici numai de arhitectul Ionel Vitoc, de altminteri unul din initiatorii propunerii Clujului drept Capitala Culturala Europeana in 2020, apoi de o seama de istorici cu simpatii antiunguresti – Ioan Silviu Nistor etc.

Nistor, bunaoara, a si penetrat deja spatiul public cu un volum despre „legendele Clujului”, lucrarea coordonata de el fiind disponibila la Centrul de informare turistica patronat de Primarie. Desigur ca, aici, ni se prezinta frumoase povesti despre Decebal care ar fi murit la Cluj, se subliniaza din nou faptul ca Baba Novac a fost omorit de unguri etc.

Poporul si conducatorul se indreapta spre Capitala Culturala Europeana

Poporul si conducatorul se indreapta spre Capitala Culturala Europeana

Daca Ceausescu tinea mortis sa ne dacizeze, nu vedem chiar nici un argument ca aceasta „opera” sa fie continuata. Sigur ca bizonului mutat la Cluj ii furnica ceva nationalist prin madulare cind ii povestesti despre Decebal si despre ungurii cei rai, dar am sublinia aici – doar de florile marului – ca pina si celebrul Baba Novac era un amarit de mercenar sirb, iar de ucis l-au ucis CLUJENII de la vremea respectiva, intimplator majoritar unguri la acea vreme: „mai intii jupuit de piele, apoi legat de doua grinzi deasupra rugului bine incins, aruncindu-se din cind in cind apa pe el, pentru a-i prelungi sfirsitu”.

Spectacolul a culminat cu tragerea in teapa. Era in Evul Mediu. Era la moda. Cronica administrativa a Clujului consemneaza nota “Am dat tiganilor pentru ca au schingiuit, au torturat, au fript si au tras in teapa pe Baba Novac, si celor doi calai, 3 florini. Am platit lui Luca dulgheru pentru ca a cioplit teapa pentru Baba Novac, 20 de florini”.

Pe urma, cind a doua zi, in cetate a sosit Mihai Viteazu, timp de aproape o saptamina clujenii au bagat in el si oamenii lui cantitati impresionante de „potol” si bautura, asa cum rezulta din cronicile pastrate. Si ce a facut Mihai Viteazu? A plecat. Nici c-a rigiit catre Baba Novac cel rastignit la poarta, oricit de tare au tremurat clujenii. A lasat un steag.

Dar, daca tot vorbim de Baba Novac, frumos ar fi sa spunem si legenda adevarata potrivit careia comunistii l-au infipt pe acesta in fata Bastionului Croitorilor, in principal pentru a da o palma „ungurilor”, care, nu-i asa, l-au ucis si l-au rastignit pe viteazul mercenar sirb in fata portii – adica exact unde este astazi statuia. La fel, din aceleasi ratiuni s-a ridicat si statuia lui Mihai Viteazu, caci mari legaturi cu Clujul n-a avut nici acesta.

Ce s-a ales din stradania sovin-comunistoida, se stie! Nu mare lucru. A rezultat o confuzie, anume ca lumea a inceput sa creada ca Baba Novac ar fi avut un fel de legatura cu Bastionul care, ridicat de breasla croitorilor, a ajuns in paragina pe urma si a fost recent slefuit si umplut de termopane de municipalitate. Poate ca ar fi mai indicat sa i se puna o statuie a lui Sorin Apostu pentru asta undeva in vecinatate!

Apostu, mai trebuie spus, nu are de gind sa schimbe nici macar aberanta stema „Funar” cu care s-a procopsit orasul, anume cel cu capul de lup dacic infipt in bat. Gata dacizat la creieras, primarul a spus ca „Legendele Clujului” s-ar adresa „turistilor”. Probabil ca turistilor care vin la Cluj tocmai de la Focsani sau Adjud, pentru ca e greu de crezut ca majoritatea turistilor care vin la Cluj – ungurii – vor putea citi lucrarea lui Nistor in limba romana. Cum nici nemtii nu o pot face si nici altii.Punctul de informare turistica a municipalitatii a fost deci dotat cu un volum numai bun sa fie citit de adeptii ideologiilor anterioare ce s-au abatut asupra clujenilor, nereusind deocamdata sa iasa din tiparele stabilite de Ceausescu si Funar.

Cu atit mai meritorie este initiativa PNTCD! Ne ridicam palaria in fata lor si ii felicitam! Nu au fost foarte multi cei care au dat Clujului ceea ce ar fi meritat. A fost Matei Corvin unul din cei care au iubit orasul acesta, dar ce sa vezi, nasol, el a fost rege al Ungariei. Iar in capul bizonului venetic, Ungaria era tot cea de azi si la 1400, iar Clujul era si pe atunci in Romania! Acelasi bai exista insa si cu Sigismund, caci si el a fost tot rege al Ungariei si Croatiei.

Nascut la Nurnberg, a fost rind pe rind rege al Ungariei si Croatiei, Boemiei si Germaniei si chiar Imparat romano-german. Oricum, a fost unul din cei mai longevivi regi ai Ungariei – o jumatate de secol. A fost ultimul din dinastia Luxemburg. Unde credeti ca a fost ingropat? La Oradea.

Oricum, stradania celor de la PNTCD de a inscrie cumva Clujul in circuitul valorilor europene merita salutat. Oricit de greu le-ar cadea la stomac unora ca statul roman exista doar de la 1918 incoace, ca Decebal n-a jucat sotron la Cluj, ca mormintele ce se descopera nu sint dacice ci apartin gepizilor etc. Sigur ca intr-o epoca marcata de hahaieli marinaresti si oligofrenii de Rachitele si Plescoi astfel de dezbateri pot usor cadea in derizoriu, iar umorile nationaliste prevaleaza bunului simt si recunoasterii valorilor pe care le avem. Cele clujene. De care nici Vitoc, nici Apostu, nici Nistor si nici alti apologeti ai „luptelor seculare”, „statului national”, „bisericii neamului” etc. nu se vor apropia vreodata.

Ca atare, li se va parea firesc sa avem Piata Baba Novac, dar strigator la cer sa avem strada Sigismund de Luxemburg. Tot asa, e bine sa avem strada Burebista sau Crisan – dupa numele unui iobag care s-a sinucis, dar nicidecum Bathory, Banffy si Doamne fereste Iosif al II-lea. Deci, totul trebuie sa fie national, unitar, multimilenar…

7 Aprilie 2010

O duzina de motive pentru care Clujul n-ar trebui sa ajunga Capitala Culturala a Europei in 2020

O imensa gargara s-a revarsat peste oras odata cu ideea primarului Sorin Apostu (PD-L) de a propune Clujul drept Capitala Culturala a Europei pentru 2020. La concurenta se mai afla Timisoara. Argumentele Primariei le-am gasit tiparite de municipalitate pe o fituica (foto) ce vorbeste despre „orasul comoara”, propunind „descoperirea” acestor asa-zise comori.

Surprinzator, unul din sustinatorii proiectului este tocmai peuneristul Ionel Vitoc.

Lista in sine este socanta! Incepe cu Bastionul Croitorilor si urmeaza: Statuia lui Sf. Gheorghe, Universitatea Babes-Bolyai, Gradina Botanica, Biserica Calvaria, Casa Matei Corvin, Biserica Romano-Catolica Sf.Mihail, Muzeul de Arta Cluj, Teatrul National „Lucian Blaga”, Catedrala Ortodoxa, Crucea de pe Cetatuie, Muzeul Etnografic.

Si-acum, sa vedem despre ce este vorba! Bastionul Croitorilor face parte din vechile fortificatii ale orasului, recent razuit si umplut de termopane de catre Primarie. Nu discutam cit de nimerite au fost aceste masuri. Notam doar ca „razuiri” si termopanari din astea n-am prea vazut nicaieri prin Europa. Asezarea in capul listei o consideram doar o fudulire inutila a Primariei. De apreciat, insa, stradania actualului edil de a scoate in valoare minunatiile arhitecturale ale orasului. Vorbim aici si de „piata mica” de odinioara, din vecinatatea Bisericii franciscane (Piata Muzeului), de vechiul zid de pe Potaissa ce urmeaza a fi restaurate.

Statuia lui Sf. Gheorghe omorind balaurul este o copie. Originalul se afla la Praga, sus, in cetate (foto). In schimb, in spatele statuii avem o biserica – e drept, nu ortdoxa, ci reformata, motiv pentru care Primaria nu poate vorbi despre ea, constructia in sine fiind una din cele mai importante constructii gotrice de pe teritorul Transilvaniei.

Biserica a fost construita pe vremea lui Matei Corvin, actualmente adapostind si o orga impresionanta, din cite stim a doua ca marime dupa cea din Biserica Neagra de la Brasov. Nu mai vorbim de colectia de balzoane, cea mai importanta din toata Romania. Blazoane, sigur, ale unora care nu aveau nume romanesc. Nasol… Deci hai sa nu vorbim despre asta.

Universitatea Babes-Bolyai, nu este nici vreo cladire deosebita, nu este nici vreo universitate renumita. Cu atit mai putin pentru turistii straini. Mai mult, conducerea universitatii a evacuat Filarmonica din vechiul sediu, trimitind-o in pribegie.

Gradina Botanica este intr-adevar importanta si e bine ca a fost pusa pe lista. Sigur ca nu exista nici macar o parcare pentru eventualii turisti.

Biserica Calvaria este situata in Cartierul Manastur, intr-o zona hidoasa. Dincolo de cutumiara mizerie din zona si a blocurilor ceausiste, a podului mizgalit cu graffiti, a prafului si galagiei infernale cauzate de trafic, nu exista nici macar o tablita indicatoare care sa sugereze ca biserica ar fi vreun monument ori ca aici s-ar fi petrecut vreodata ceva. Ca sa ajungi aici, turist strain fiind, trebuie sa ai stomacul tare. Caci Capitala Culturala „ocroteste” gardul verde cu garduri din sirma in toata zona! Iar ajuns aici, ce faci?

Urmeaza casa Matei Corvin. In opinia noastra, Matei Corvin ar trebui sa fie punctul central al intregii povesti. E singurul domnitor care s-a nascut aici, care a lasat urme, care a facut ceva pentru orasul Cluj. Oare cite orase se pot mindri ca la ei s-a nascut un rege, ca are o casa acolo? Casa in sine, construita in sec. al XV-lea este slutita de o placa pusa de Gheorghe Funar alaturi de cea comandata de Francisc Iosif. Nu-i asa, doua „personalitati” de acelasi calibru. In plus, grupul statuar Matei Corvin a fost slutit tot de Funar cu o placa continind un text schizofren.

Pe locul 7!!! gasim Biserica Sf. Mihail. Doamne, fereste! Este romano-catolica. I-ajunge si locul 7. Aceasta reprezinta una din cele mai valoroase monumente gotice si emblema orasului. Dar de ce ar trebui sa ne inteereseze?

 Muzeul de arta, iarasi, cunoscut drept Palatul Banffy, un important edificiu baroc din sec. XVII, lasat in paragina, a apartinut contelui Banfy! Ungur, din nefericire. Ca atare, nu i se poate pomeni numele. Este considerat cel mai reprezentativ edificiu baroc din toata Transilvania. Deci, locul 8. Cit despre Muzeul de Arta, hai sa nu intram in amanunte! Vai de steaua ei! Singura intrebuintare ghicita aici este amenajarea unei circiumi in aer liber pe timpul verii. Cu o servire deplorabila, evident.

Peste drum, se afla casa Hintz. Nu exista, desigur, nici o referire la asta. Desi gazduieste una din cele mai rare muzee – al farmaciei! Casa a apartinut farmacistului Hintz, ne-roman si acesta. Cladirea adapostea prima farmacie a Clujului, inca de la 1573!

Teatrul National „Lucian Blaga”, este de fapt Opera, si a fost construita de austriecii de la Fellner & Helmer, fiind o cladire monument istoric, in atentia UNESCO. Deci… Lucian Blaga. Numai printr-o minune parcul din spatele Operei a fost salvat din ghearele lui Funar, care isi dorea aici un platou betonat pentru ceremonii militare.

Catedrala Ortodoxa este o constructie din 1920. Relativ noua. Dincolo de faptul ca este ortodoxa, nu i se pot atribui mari cuvinte pentru a o descrie. E o biserica impunatoare. Situat peste drum de Opera, gazduieste in fata kitsch-ul lui Avram Iancu realizat tot pe vremea lui Funar, o injghebatura pseudo-artistica de toata jena. Actuala administratie s-a straduit in schimb sa o asezoneze si cu o fintina chinezeasca cu jeturi si muzica. Puteau eventual sa-i ataseze si un ceas cu cuc.

Locul 11 pe lista este „Crucea de pe Cetatuie„. Hilar! Crucea, realizata tot de Funar! Asta, in conditiile in care Cetatuia este o fortificatie habsburgica ce dateaza din 1715, fiind poate cea mai veche cetate de tip Vauban din Transilvania. Cetatuia a adapostit si o temnita in perioada Revolutiei de la 1848, aici fiind executat printre altii si Stephan Ludwig Roth. In memoria celor executati a fost ridicata o cruce de fier, distrusa de comunisti, in locul careia a realizat Funar noua cruce. Dar nu mai bine ne mindrim cu Funar decit cu habsburgii? Ca deh, de Funar a auzit toata Europa, iar un mic muzeu al ororilor regimului Funar merita vazut de orice om cult de pe acest continent! Sigur ca da.

Deci, a pune crucea pe lista, in detrimentul edificiului fortificat, doar pentru ca este de sorginte habsburgica denota ca vechile conceptii peuneriste n-au apus. Dimpotriva! De altfel, administratia Apostu-Boc n-a reusit nici macar sa revina la stema initiala a Clujului (foto).

Noua stema, nu e nici un secret, apartine tot lui Funar, reprezentind celebra „ghilotina” a memorandistilor si ceva cap de lup dacic etc. O aberatie de prost gust.

Administratia locala, pare-se, vrea sa inventeze gaura din macaroana si a decis sa vina cu o alta „noua stema”, de parca cea veche n-ar fi suficient de buna, si nu ar reprezenta nobletea si virsta orasului, statutul sau aparte, pina la urma insasi apartenenta la spatiul european de care tot vorbim. Spre exemplu, steme asemanatoare au si Bratislava, si Praga.

Iar stema orasului o pun peste tot: pe tricouri, sepcute, stegulete, cani, pe cladiri, in vitrine, inclusiv pe capacele de canal. Sint mindri de stema lor! O respecta. Este legatura cu trecutul, insasi radacina lor in istorie. De ce si-ar bate joc de asa ceva? De ce ar pune o stema „noua”? Poate ceva cu un compas si o carte, cum ne-a cadorisit Ceausescu?

La fel, orasul se numeste Cluj-Napoca, pentru ca asa au vrut niste comunisti. Este o denimire cretinoida. Clujul trebuie sa se numeasca Cluj! Simplu. Stiti, Ceausescu a fost impuscat.

La fel, Primaria nu vrea sa vorbeasca despre: Biserica Reformata cu Cococs, Biserica franciscana, Biserica evanghelica, Biserica piaristilor, Biserica Sf. Petru, Biserica Reformata din Orasul de Jos, Biserica Unitariana etc. Nu vrea sa vorbeasca nici despre Casa Heltai, Palatul Babos, Palatul Urania, Palatul Berde, Palatul Josika, Palatul Rhedey, Palatul Reduta, Palatul Elian, Palatul Teleki, Palatul Szeky, Palatul Toldalagi-Korda etc.

Ca sa dam un singur exemplu, Palatul Josika, din centru, cea cu data renovarii pe frontispiciu, sau „casa cu coloane”, ridicat in stilul neoclasicist, a adapostit principii si guvernatorii Transilvaniei. Dar, nasol, nici acestia nu erau romani! La fel, pe casa vecina vom putea observa un blazon al contelui Rhedey. De partea cealalta, distingem Casa contesei Wass etc. Fiecare, cu propria poveste. Desigur, necunoscuta celor mai multi.

La fel, Cimitirul Hazsongard – unul din cele mai mari cimitire din sudul Europei, intens vizitat de turisti, adaposteste o sumedenie de monumente nobiliare. Ce folos? La fel, Biblioteca Centrala Universitara, nascuta odata cu Universitatea Franz Joseph din Cluj (deci nu Babes-Bolyai, iarasi cam nasol!), ce adaposteste peste 3 milioane de volume si o colectie de incunabule…

A nega insa o buna parte a istoriei Transilvaniei, a matura sub pres o gramada de valori autentice ale Clujului, in detrimentul aiurelilor nationaliste ale lui Funar, reprezinta o grava eroare. Nu, Clujul nu poate fi capitala culturala a Europei cu edificii precum statuia lui Avram Iancu! Nu se poate mindri cu o Universitate situata pe locul un milion in topul universitatilor europene, oricit ne-am bate cu pumnii in piept ca e mare si tare.

O mentiune aparte: Hotelul Biasini. De ce nu se vorbeste despre acest loc? Pai foarte simplu! Pentru ca aici s-au intilnit conducatorii Revolutiei de la 1848, Nicolae Balcescu si Petofi Sandor. Ce au vrut ei? Sa unifice cele „doua” revolutii. Adica revolutia romana si cea maghiara impotriva austriecilor. De ce nu s-a intilnit Balcescu cu Avram Iancu? Poate pentru ca acesta era contrarevolutionar? Dar hai sa nu-i necajim pe reprezentantii noii drepte, navetisti care au invatat alta istorie.

Populatia clujului atinge 500.000 de suflete la ora actuala, in buna masura de sorginte rurala, cu o cultura precara, cu o scolarizare deficitara, cu apucaturi suburbane. Adevarata cultura si civilizatie nu o pot reprezenta nici eternele manifestari folclorice, nici manelele. Clujul este un oras cu o Filarmonica in surghiun, cu parc schilodit, cu monumente lasate in paragina. Cu mincatori de saminta ce-si sufla mucii pe trotuar si umbla cu cusme in cap. Cu indivizi care pun gard de sirma in jurul gardului viu. Care nu calca pe iarba. Dar care vor beton in loc de flori. Care-si usca izmenele pe sirma in balcoane, convietuiesc cu gindacii de bucatarie, dar urasc proprietarii de ciini, si put in troleibuz de-ti muta nasul.

Nu vulgul si discursurile populiste si politicianiste ne pot duce in Europa! Ci valorile pe care le avem. Fie ele si unguresti, austriece, catolice, protestante. Numai ca, pina acolo, actuala conducere si actualii clujeni vor trebui sa invete ca nu ura si negarea pot duce la progres, ci internalizarea si promovarea valorilor pe care le avem cu adevarat!

Pagina următoare »

%d blogeri au apreciat asta: