Ghilotina de campanie

5 Octombrie 2011

„Orasul Comoara” gestionat de Primarie ne duce spre Mocirla Culturala 2020

Atrageam atentia in urma cu ceva vreme ca Primaria care declarativ cel putin isi doreste sa cucereasca titulatura de Capitala Culturala Europeana 2020, are citeva mici defectiuni, anume ignora o buna parte a valorilor existente de dragul unor „sacerdoti” nationalisti gen arh. Vitoc, implicati in organizarea evenimentului din 2020. A trecut ceva vreme de atunci, iar lucrurile nu s-au corectat, ba dimpotriva! Sa incepem cu esentialul: avem un primar „vinitura”. Apostu. Fifty-Fifty. Putem sa-i spunem oricum. Tot „vinituri” sint si aplaudacii lui, pedelisti si peuneristi sufocati de ura. O ura prosteasca, o ura a impotentei si a lipsei de cultura, pina la urma o crasa lipsa de bun simt. Conceptul de „oras comoara” n-a fost inventat de vreun oranjgutan, vine exact din sintagma „kincses Kolozsvar„, din sec. al XVI-lea. Va lasam sa ghiciti paternitatea sintagmei. Un „hint”:

   

Un primar din Focsani si altul din Sannicolau Mare: viziunea rezista!

Un primar din Focsani si altul din Sannicolau Mare: viziunea rezista!

Primaria reuseste fara mari eforturi sa intocmeasca un album cu cele mai bune „clisee” (SIC!) despre Cluj – Orasul Comoara, omitind total orice tine de altceva decit de cultura Ceausescu-Funar-Apostu, anume un cerc vicios ce include statuia lui Mihai Viteazu-Statuia kitsch Avram Iancu – Memorandisti – jgheaburi si tisnitoare pedeliste – Lupa Capitolina. http://www.facebook.com/pages/Cluj-Napoca-Orasul-Comoara/138687052846828#!/pages/Cluj-Napoca-Orasul-Comoara/138687052846828?sk=info Din multe zeci de fotografii nu exista nici macar una cu Matia Corvin, Palatul Banffy sau orice alt edificiu ce ar putea macar aminti de trecutul ne-romanesc / ne-romanizat al urbei.

Daca am trai la Focsani (de unde vine Apostu) poate ca ar fi normal. Clujul insa, este cu adevarat parte a Romaniei abia din 1918! A nega tot ce a existat inainte este cel putin oligofrenie. Ca primarului nu-i place Piata Libertatii (Uniri – dupa noile doleante politice), ca nu-i place Matia Corvin, Janos Bolyai, Bocskai Istvan, dar nici faptul ca „orasul comoara” este leaganul credintei unitariene, ca Francisc David aici s-a nascut si tot aici a tinut prima slujba unitariana in 1568, cam in perioada devenirii Clujului in „comoara”, este cit se poate de evident.

Esenta Unitarianismului este toleranta religioasa si atitudinea ferma de a sprijini libertatea de constiinta. Francisc David a militat deci pentru ca religia sa fie libera, iar in chestiuni de credinta sa nu intervina forta, deoarece credinta este darul lui Dumnezeu. Fata de sec. al XVI-lea, epoca actuala pare una a obscurantismului, la Cluj!

A vorbi azi despre toleranta religioasa e destul de dificil, mai ales luind in calcul ca Romania este o tara fundamentalist-ortodoxa. Cea mai buna pilda o reprezinta „retrocedarile” bunurilor ce au apartinut Bisericii Unite cu Roma – Greco-Catolica!  Si nici macar nu merita sa adincim subiectul aici.

Ca atare, „orasul comoara” promovat de Apostu si de sustinatorii sai (fosti activisti ai lui Funar, pe fata sau mai pe ascuns), nu ne miram ca la capitolul „Ghid multicultural” include piata de zarzavaturi. Evident ca aici unii zic „porodica” iar altii „paradicsom”, dar asta nu rezolva nicidecum chestiunea multiculturalismului. A gira astfel de demersuri partiale bazindu-te pe motivatia ca putin e mai mult decit nimic, este o atitudine extrem de paguboasa. Vrea Apostu Capitala Culturala Europeana Dacica 2020? Lasati-l sa aiba aceasta bucurie! Daca porodicile, Avram Iancu si tisnitoarele inseamna culturala, atunci asa sa-i ramina numele! Numai ca rezultatul indubitabil va fi ca om ajunge Capitala Veterinara mai curind decit Capitala Culturala in 2020.

Vechea stema, cu cele trei turnuri – emblema de noblete a urbei – a fost inlocuita cu o prostie ce include capul de lup dacic, probabil tot dintr-un demers „cultural” generat de un opincar. Insasi esentele ne sint viciate! Noua cultura de Cluj nu tine de pictura, sculptura, literatura, muzica, ci mai curind de tisnitori si de piatra cubica in loc de asfalt. Aici incepe si aici se incheie toate. In rest, festival al berii, muzica populara pentru tot taranul ce n-a apucat sa auda inca de vreo alta forma de  „cultura”, ii dam inainte cu forme primitive de creatie artistica. Tarani exista si in Franta, si in Germania. Dar daca se string laolalta si behaie ceva, asta nu inseamna ca fac „cultura”, ci doar ca behaie ceva. Cultura adevarata nu e acolo, e la Opera, la Teatru, in sala de concerte, in fata simezelor. La noi, insa, Opera este folosita pentru bitiieli pseudo-culturale gen „Balul” cu Irinel si Miko, Filarmonica obligat trebuie sa fie mai intii de toate un business imobiliar, o galerie de arta nu gasesti in tot orasul, ce sa mai spunem de manifestari culturale altele decit cele private in 2-3 locatii, cind si cind.

Nu ca n-ar avea Clujul cu ce se lauda, insa limitarile impuse la perioada Ceausescu-Funar-Apostu inseamna a retacea existenta lui Stefan Ruha, un biet violonist „minoritar”, a retacea existenta unor monumente baroce, rococo etc., a nu vorbi despre artisti maghiari, despre Gaspar Miklos Tamas – nu-i asa, un timpit care e „de stinga”, cind pe la noi doar dreapta are voie sa stea cu fruntea ridicata. Absolut ridicola este discutia despre recuperarea statuii lui Donath, cel care a salvat Clujul de turci. Tinerii liberali au sperat in mod usuratic ca municipalitatea s-ar putea implica. Avem insa un bai! Chiar daca a salvat orasul, chiar daca si-a dat viata pentru acest oras… tot avem o problema: nici Donath n-a fost roman.

Ca atare, nu vom mai sta sa insiruim aici lucruri perfect inutile pentru clipa de azi, tragem doar concluzia ca am trait sa avem si o „comoara partiala„, atit de indepartata de adevarata comoara a orasului incit doar o minte usor dereglata poate sa-si imagineze ca suma de actiuni pedelisto-peuneriste poate substitui o istorie citusi de putin de lepadat, cu un rege, cu un principe, un episcop unitarian, cu mari oameni de stiinta, muzicieni, pictori, sculptori, scriitori, ginditori etc. etc. ce n-au fost parasutati aici, ci s-au nascut aici, au trait si creat aici, in armonie cu locul si lumea din care faceau parte. Cam nasol! Si mai nasol este ca de existenta lor stie intreaga lume. Pentru ca dincolo de granitele noastre traiesc si oameni care nu stau sa se alimenteze din ura, care pot si vor sa aprecieze tot ceea ce este valoros. Nu blocurile lui Ceausescu, nu tisnitoarele lui Apostu, nu tomberoanele spoite ale lui Funar. Si nici sutele de crisme ce-au aparut in centru. A-ti nega istoria si valorile de dragul unor politici discutabile nu pare a fi cine stie ce mare semn de cultura. Asa incit, Mocirla Culturala 2020 se anunta cu adevarat una distractiva. Vom reveni.

Anunțuri

26 August 2010

Sigismund de Luxemburg vs. primarul Apostu al Clujului

Recent, taranistii clujeni au solicitat municipalitati ca o strada din centrul orasului sa poarte numele lui Sigismund de Luxemburg. Nu de alta, dar spun ei, Sigismund a acordat Clujului dreptul de oras liber regesc, fapt care a dus la ridicarea zidurilor de aparare, a portilor si a bastioanelor care au devenit, in zilele noastre, atractii turistice.

Interesant argument! Mai mult, zic taranistii, ziua de 2 iulie, ce a marcat declararea urbei drept „oras liber” sa fie notata in calendar drept Ziua Orasului. Daca pentru unii ar putea parea exotice astfel de „pretentii”, pentru adevaratii clujeni nu pot fi decit imbucuratoare. Cu atit mai mult cu cit actualul edil – pedelistul Sorin Apostu – e strain de oras si are o problema dificila in a recunoaste ca orasul a existat si inainte de 1918.

La fel ca predecesrul sau – Gheorghe Funar – si Apostu s-a lasat impresurat de indivizi cu viziuni peuneristo-nationaliste, sa amintim aici numai de arhitectul Ionel Vitoc, de altminteri unul din initiatorii propunerii Clujului drept Capitala Culturala Europeana in 2020, apoi de o seama de istorici cu simpatii antiunguresti – Ioan Silviu Nistor etc.

Nistor, bunaoara, a si penetrat deja spatiul public cu un volum despre „legendele Clujului”, lucrarea coordonata de el fiind disponibila la Centrul de informare turistica patronat de Primarie. Desigur ca, aici, ni se prezinta frumoase povesti despre Decebal care ar fi murit la Cluj, se subliniaza din nou faptul ca Baba Novac a fost omorit de unguri etc.

Poporul si conducatorul se indreapta spre Capitala Culturala Europeana

Poporul si conducatorul se indreapta spre Capitala Culturala Europeana

Daca Ceausescu tinea mortis sa ne dacizeze, nu vedem chiar nici un argument ca aceasta „opera” sa fie continuata. Sigur ca bizonului mutat la Cluj ii furnica ceva nationalist prin madulare cind ii povestesti despre Decebal si despre ungurii cei rai, dar am sublinia aici – doar de florile marului – ca pina si celebrul Baba Novac era un amarit de mercenar sirb, iar de ucis l-au ucis CLUJENII de la vremea respectiva, intimplator majoritar unguri la acea vreme: „mai intii jupuit de piele, apoi legat de doua grinzi deasupra rugului bine incins, aruncindu-se din cind in cind apa pe el, pentru a-i prelungi sfirsitu”.

Spectacolul a culminat cu tragerea in teapa. Era in Evul Mediu. Era la moda. Cronica administrativa a Clujului consemneaza nota “Am dat tiganilor pentru ca au schingiuit, au torturat, au fript si au tras in teapa pe Baba Novac, si celor doi calai, 3 florini. Am platit lui Luca dulgheru pentru ca a cioplit teapa pentru Baba Novac, 20 de florini”.

Pe urma, cind a doua zi, in cetate a sosit Mihai Viteazu, timp de aproape o saptamina clujenii au bagat in el si oamenii lui cantitati impresionante de „potol” si bautura, asa cum rezulta din cronicile pastrate. Si ce a facut Mihai Viteazu? A plecat. Nici c-a rigiit catre Baba Novac cel rastignit la poarta, oricit de tare au tremurat clujenii. A lasat un steag.

Dar, daca tot vorbim de Baba Novac, frumos ar fi sa spunem si legenda adevarata potrivit careia comunistii l-au infipt pe acesta in fata Bastionului Croitorilor, in principal pentru a da o palma „ungurilor”, care, nu-i asa, l-au ucis si l-au rastignit pe viteazul mercenar sirb in fata portii – adica exact unde este astazi statuia. La fel, din aceleasi ratiuni s-a ridicat si statuia lui Mihai Viteazu, caci mari legaturi cu Clujul n-a avut nici acesta.

Ce s-a ales din stradania sovin-comunistoida, se stie! Nu mare lucru. A rezultat o confuzie, anume ca lumea a inceput sa creada ca Baba Novac ar fi avut un fel de legatura cu Bastionul care, ridicat de breasla croitorilor, a ajuns in paragina pe urma si a fost recent slefuit si umplut de termopane de municipalitate. Poate ca ar fi mai indicat sa i se puna o statuie a lui Sorin Apostu pentru asta undeva in vecinatate!

Apostu, mai trebuie spus, nu are de gind sa schimbe nici macar aberanta stema „Funar” cu care s-a procopsit orasul, anume cel cu capul de lup dacic infipt in bat. Gata dacizat la creieras, primarul a spus ca „Legendele Clujului” s-ar adresa „turistilor”. Probabil ca turistilor care vin la Cluj tocmai de la Focsani sau Adjud, pentru ca e greu de crezut ca majoritatea turistilor care vin la Cluj – ungurii – vor putea citi lucrarea lui Nistor in limba romana. Cum nici nemtii nu o pot face si nici altii.Punctul de informare turistica a municipalitatii a fost deci dotat cu un volum numai bun sa fie citit de adeptii ideologiilor anterioare ce s-au abatut asupra clujenilor, nereusind deocamdata sa iasa din tiparele stabilite de Ceausescu si Funar.

Cu atit mai meritorie este initiativa PNTCD! Ne ridicam palaria in fata lor si ii felicitam! Nu au fost foarte multi cei care au dat Clujului ceea ce ar fi meritat. A fost Matei Corvin unul din cei care au iubit orasul acesta, dar ce sa vezi, nasol, el a fost rege al Ungariei. Iar in capul bizonului venetic, Ungaria era tot cea de azi si la 1400, iar Clujul era si pe atunci in Romania! Acelasi bai exista insa si cu Sigismund, caci si el a fost tot rege al Ungariei si Croatiei.

Nascut la Nurnberg, a fost rind pe rind rege al Ungariei si Croatiei, Boemiei si Germaniei si chiar Imparat romano-german. Oricum, a fost unul din cei mai longevivi regi ai Ungariei – o jumatate de secol. A fost ultimul din dinastia Luxemburg. Unde credeti ca a fost ingropat? La Oradea.

Oricum, stradania celor de la PNTCD de a inscrie cumva Clujul in circuitul valorilor europene merita salutat. Oricit de greu le-ar cadea la stomac unora ca statul roman exista doar de la 1918 incoace, ca Decebal n-a jucat sotron la Cluj, ca mormintele ce se descopera nu sint dacice ci apartin gepizilor etc. Sigur ca intr-o epoca marcata de hahaieli marinaresti si oligofrenii de Rachitele si Plescoi astfel de dezbateri pot usor cadea in derizoriu, iar umorile nationaliste prevaleaza bunului simt si recunoasterii valorilor pe care le avem. Cele clujene. De care nici Vitoc, nici Apostu, nici Nistor si nici alti apologeti ai „luptelor seculare”, „statului national”, „bisericii neamului” etc. nu se vor apropia vreodata.

Ca atare, li se va parea firesc sa avem Piata Baba Novac, dar strigator la cer sa avem strada Sigismund de Luxemburg. Tot asa, e bine sa avem strada Burebista sau Crisan – dupa numele unui iobag care s-a sinucis, dar nicidecum Bathory, Banffy si Doamne fereste Iosif al II-lea. Deci, totul trebuie sa fie national, unitar, multimilenar…

%d blogeri au apreciat asta: